REGULAMENTUL (CE) NR. 842/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera

REGULAMENTUL (CE) NR. 842/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

din 17 mai 2006
privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 175 alineatul (1) şi articolul 95, în ceea ce priveşte articolele 7, 8 şi 9 din prezentul regulament,având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat2, ţinând seama de proiectul comun aprobat de Comitetul de conciliere la 14 martie 2006,

întrucât:

1. (1)  Al Şaselea Program comunitar de acţiune pentru mediu3 identifică schimbarea climatică drept un domeniu prioritar de acţiune. Programul respectiv recunoaşte angajamentul Comunităţii de a realiza o reducere de 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012, faţă de nivelurile din 1990 şi necesitatea de a reduce, pe termen lung, emisiile globale de gaze cu efect de seră cu aproximativ 70%, în raport cu nivelurile din 1990.
2. (2)  Obiectivul final al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, aprobată prin Decizia 94/69/CE a Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice4, este de a realiza stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice interferenţe antropice periculoase cu sistemul climatic.
3. (3)  Decizia 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunităţii Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta5 obligă Comunitatea şi statele membre ale acesteia să reducă, în perioada 2008-2012, emisiile antropice agregate de gaze cu efect

1 JO L 108, 30.4.2004, p. 62.
2 Avizul Parlamentului European din 31 martie 2004 (JO C 103 E, 29.4.2004, p. 600), Poziţia comună a Consiliului din 21 iunie 2005 (JO C 183 E, 26.7.2005, p. 1) şi Poziţia Parlamentului European din 26 octombrie 2005 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 6 aprilie 2006 şi Decizia Consiliului din 25 aprilie 2006.
3 Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al Şaselea Program comunitar de acţiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).
4 JO L 33, 7.2.1994, p. 11.
5 JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

de seră menţionate de anexa A la Protocolul de la Kyoto cu 8%, comparativ cu nivelurile din 1990.

4. (4)  Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi a prezentului regulament au un potenţial de încălzire globală ridicat.
5. (5)  Ar trebui prevăzute dispoziţii pentru prevenirea şi minimizarea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, fără a aduce atingere Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile1, Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării2, Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele uzate3 şi Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)4.
6. (6)  Principalul obiectiv al prezentului regulament este reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi, astfel, protecţia mediului. Ca urmare, temeiul juridic ar trebui să fie articolul 175 alineatul (1) din tratat.
7. (7)  Cu toate acestea, este necesar să se ia măsuri la nivel comunitar, în temeiul articolului 95 din tratat, în vederea armonizării cerinţelor privind utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră precum şi comercializarea şi etichetarea produselor şi echipamentelor care conţin gaze fluorurate cu efect de seră. Restricţiile de comercializare şi utilizare în anumite aplicaţii ale gazelor fluorurate cu efect de seră sunt considerate adecvate atunci când există alternative viabile, iar ameliorarea izolării şi reutilizării nu se poate realiza. Trebuie să se ţină seama şi de iniţiativele private din anumite sectoare industriale, precum şi de faptul că dezvoltarea unor alternative este încă în curs.
8. (8)  Aplicarea şi asigurarea respectării prezentului regulament ar trebui să stimuleze inovaţia tehnologică prin încurajarea dezvoltării continue a tehnologiilor alternative şi a tranziţiei la tehnologii deja existente care sunt mai ecologice.
9. (9)  Statele membre ar trebui să faciliteze transferul transfrontalier al gazelor fluorurate cu efect de seră, recuperate în vederea distrugerii sau regenerării în cadrul Comunităţii, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului privind transferul deşeurilor5.
10. (10)  Introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor are conţin gaze fluorurate cu efect de seră, astfel cum sunt enumerate de anexa II este în detrimentul obiectivelor şi obligaţiilor Comunităţii şi statelor membre referitoare la schimbările climatice şi, prin urmare, este necesar să se restrângă introducerea pe piaţa comunitară a produselor şi echipamentelor respective. Acesta ar putea fi şi cazul altor aplicaţii care conţin gaze fluorurate cu efect de seră şi, prin urmare, necesitatea unei extinderi a anexei II ar trebui

1 JO L 194, 25.7.1975, p. 39. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
2 JO L 257, 10.10.1996, p. 26. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

3 JO L 269, 21.10.2000, p. 34. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/673/CE a Consiliului (JO L 254, 30.9.2005, p. 69).
4 JO L 37, 13.2.2003, p. 24. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/108/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

5 Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

analizată, ţinând seama de beneficiile pentru mediu, de fezabilitatea tehnică şi de eficacitatea din punct de vedere al costurilor.

11. (11)  Anexa II la Decizia 2002/358/CE stabileşte diferite obiective, în mod individual, pentru statele membre şi statele membre au adoptat diferite strategii pentru a atinge aceste obiective. Statele membre ar trebui să poată menţine măsurile existente la nivel naţional, pe care le-au adoptat în vederea realizării obiectivelor respective, pentru o perioadă limitată de timp, în conformitate cu articolul 95 din tratat.
12. (12)  Pentru a contribui la îndeplinirea obligaţiilor Comunităţii şi ale statelor membre în conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Protocolul de la Kyoto şi Decizia 2002/358/CE, Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de aer condiţionat ale autovehiculelor şi de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului1 şi prezentul regulament, ambele contribuind la prevenirea şi reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, ar trebui adoptate şi publicate simultan în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
13. (13)  Ar trebui stabilite dispoziţii referitoare la monitorizarea, evaluarea şi reexaminarea dispoziţiilor prezentului regulament.
14. (14)  Statele membre ar trebui să prevadă norme privind sancţiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament şi să se asigure că normele respective sunt puse în aplicare. Sancţiunile menţionate anterior trebuie să fie eficace, proporţionale şi descurajatoare.
15. (15)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale şi ţine seama de principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
16. (16)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv izolarea şi raportarea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră şi controlul utilizării şi introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră, în vederea protejării mediului şi a menţinerii pieţei interne, nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre, ci pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, din motive care ţin de anvergura şi de efectele prezentului regulament, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivele respective.
17. (17)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competenţelor de executare conferite Comisiei2,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniu de aplicare

1 A se vedea pagina 12 din prezentul Jurnal Oficial. 2 JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

Obiectivul prezentului regulament este izolarea, prevenirea şi, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto. Se aplică gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa A la protocolul respectiv. Anexa I la prezentul regulament conţine o listă cu gaze fluorurate cu efect de seră, reglementate în prezent de prezentul regulament, împreună cu potenţialele de încălzire globală ale acestora. Ţinând seama de revizuirile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Protocolul de la Kyoto şi acceptate de Comunitate şi de statele membre, anexa I poate fi revizuită şi, după caz, poate fi actualizată.

Prezentul regulament se referă la izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I; etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective; controlul utilizărilor menţionate la articolul 8 şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 şi de anexa II; şi formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activităţile prevăzute de prezentul regulament.

Prezentul regulament se aplică fără a se aduce atingere Directivelor 75/442/CEE, 96/61/CE, 2000/53/CE şi 2002/96/CE.

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

1. „gaze fluorurate cu efect de seră” înseamnă hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorură de sulf (SF6), astfel cum sunt enumerate de anexa I şi preparatele care conţin aceste substanţe, dar cu excepţia substanţelor care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanţele care diminuează stratul de ozon1;
2. „hidrofluorocarbură” înseamnă un compus organic alcătuit din carbon, hidrogen şi fluor şi în care nu există mai mult de şase atomi de carbon într-o moleculă;
3. „perfluorocarbură” înseamnă un compus organic alcătuit numai din carbon şi fluor şi în care nu există mai mult de şase atomi de carbon într-o moleculă;
4. „potenţial de încălzire globală” înseamnă potenţialul de încălzire climatică al unui gaz fluorurat cu efect de seră, faţă de dioxidul de carbon. Potenţialul global de încălzire a climei (GWP) este calculat în termeni de potenţial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz, comparativ cu un kilogram de CO2. Valorile GWP enumerate de anexa I sunt publicate în al treilea raport de evaluare adoptat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (valorile GWP publicate în 2001 de către IPCC)2;
5. „preparat” înseamnă, în sensul obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament, cu excepţia distrugerii, un amestec format din două sau mai multe substanţe dintre care cel puţin una este un gaz fluorurat cu efect de seră, cu excepţia cazului în care potenţialul

1 JO L 244, 29.9.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 29/2006 al Comisiei (JO L 6, 11.1.2006, p. 27).
2 IPCC Third Assessment Climate Change 2001. A Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (http://www.ipcc.ch/pub/reports.htm).

de încălzire globală total al preparatului este mai mic decât 150. Potenţialul global de încălzire1 al preparatului se determină în conformitate cu partea 2 a anexei I;

6. „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică care exercită o putere reală asupra funcţionării tehnice a echipamentelor şi sistemelor reglementate de prezentul regulament; un stat membru poate, în anumite situaţii, bine definite, să desemneze proprietarul ca fiind responsabil pentru obligaţiile operatorului;
7. „introducere pe piaţă” înseamnă furnizarea sau punerea la dispoziţia unui terţ din cadrul Comunităţii, pentru prima dată, contra cost sau în mod gratuit, produse şi echipamente care conţin sau a căror funcţionare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră şi include importurile pe teritoriul vamal al Comunităţii;
8. „utilizare” înseamnă utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră pentru producţia, reîncărcarea, service-ul sau întreţinerea produselor şi echipamentelor reglementate de prezentul regulament;
9. „pompă de căldură” înseamnă un dispozitiv sau o instalaţie care extrage căldură la temperaturi scăzute din aer, apă sau pământ şi furnizează căldură;
10. „sistem de detectare a scurgerilor” înseamnă un dispozitiv mecanic, electric sau electronic calibrat pentru detectarea scurgerilor de gaze fluorurate cu efect de seră şi care alertează operatorul în momentul detectării unei scurgeri;
11. „sistem închis ermetic” înseamnă un sistem în care toate părţile ce conţin agenţi de refrigerare sunt ermetizate prin sudură, lipire cu material greu ruzibil sau alte tehnici similare de asamblare permanentă care pot include valve acoperite şi guri de ieşire acoperite care permit repararea sau eliminarea corespunzătoare şi care prezintă o rată de scurgere testată mai mică de 3 grame pe an, la o presiune de cel puţin un sfert din presiunea maximă permisă;
12. „container” înseamnă un produs proiectat în principal pentru transportarea sau depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră;
13. „container de unică folosinţă” înseamnă un container proiectat pentru a nu fi reîncărcat şi care se foloseşte în procesele de service, întreţinere sau încărcare a echipamentelor de refrigerare, de climatizare, a pompelor de căldură, a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor sau a instalaţiilor de distribuţie de înaltă tensiune, sau pentru depozitarea ori transportul solvenţilor pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;
14. „recuperare” înseamnă colectarea şi depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră din maşini, echipamente şi containere, de exemplu;
15. „reciclare” înseamnă refolosirea unui gaz fluorurat cu efect de seră recuperat, după un proces elementar de curăţire;
16. „regenerare” înseamnă retratarea unui gaz fluorurat cu efect de seră pentru a corespunde unui standard de performanţă specificat;

1 Pentru calculul GWP al gazelor nefluorurate cu efect de seră din preparate, se aplică valorile publicate în the First IPCC Assessment, a se vedea: Climate Change, The IPCC Scientific Assessment, J.T. Houghton, G.J. Jenkins, J.J. Ephraums (ed.), Cambridge University Press, Cambridge (UK) 1990.

17. „distrugere” înseamnă procesul prin care cea mai mare parte sau întreaga cantitate de gaz fluorurat cu efect de seră este transformat permanent sau descompus într-una sau mai multe substanţe stabile care nu sunt gaze fluorurate cu efect de seră;
18. „aplicaţie staţionară sau echipament staţionar” înseamnă o aplicaţie sau un echipament care în mod normal nu este în mişcare pe perioada funcţionării;
19. „aerosol de agrement” înseamnă generatoarele de aerosoli comercializate şi destinate vânzării publicului pentru scopuri de divertisment şi de decorare enumerate de anexa la Directiva 94/48/CE1.Articolul 3Izolare

(1) Operatorii următoarelor aplicaţii staţionare: echipamente de refrigerare, de climatizare şi pompe de căldură, inclusiv circuitele acestora, precum şi sistemele de protecţie împotriva incendiilor, care conţin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I, utilizând toate măsurile realizabile din punct de vedere tehnic şi care nu implică un cost disproporţionat:

1. (a)  previn scurgerea gazelor respective şi
2. (b)  repară scurgerile detectate cât mai curând posibil.

(2) Operatorii aplicaţiilor menţionate la alineatul (1) asigură verificarea acestora în vederea detectării scurgerilor de către personal certificat care îndeplineşte cerinţele articolului 5, în conformitate cu următorul program:

1. (a)  aplicaţiile care conţin cel puţin 3 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puţin o dată la 12 luni; prezenta dispoziţie nu se aplică echipamentelor cu sisteme închise ermetic, etichetate ca atare şi care conţin mai puţin de 6 kg de gaze fluorurate cu efect de seră;
2. (b)  aplicaţiile care conţin cel puţin 30 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puţin o dată la şase luni;
3. (c)  aplicaţiile care conţin cel puţin 300 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puţin o dată la trei luni.

După remedierea unei scurgeri, aplicaţiile se verifică în interval de o lună, pentru a se asigura eficacitatea reparaţiei.

În sensul prezentului alineat, „se verifică în vederea detectării scurgerilor” înseamnă că echipamentul sau sistemul este examinat în vederea detectării scurgerilor cu ajutorul unor metode de măsurare directă sau indirectă, acordându-se o atenţie specială acelor părţi ale echipamentului sau sistemului care prezintă cel mai mare risc de scurgere. Metodele de măsurare directă şi indirectă utilizate pentru verificarea în vederea detectării scurgerilor se specifică în cerinţele de verificare standard menţionate la alineatul (7).

1 Directiva 94/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 decembrie 1994 de modificare pentru a treisprezecea oară a Directivei 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate periculoase (JO L 331, 21.12.1994, p. 7).

(3) Operatorii aplicaţiilor menţionate la alineatul (1), care conţin cel puţin 300 kg de gaze fluorurate cu efect de seră instalează sisteme de detectare a scurgerilor. Respectivele sisteme de detectare a scurgerilor sunt verificate cel puţin o dată la 12 luni, pentru a se asigura funcţionarea adecvată a acestora. În cazul sistemelor de protecţie împotriva incendiilor instalate înainte de 4 iulie 2007, sistemele de detectare a scurgerilor trebuie instalate până la 4 iulie 2010.

(4) În cazul în care este instalat un sistem de detectare a scurgerilor care funcţionează corespunzător, frecvenţa verificărilor necesare în temeiul alineatului (2) literele (b) şi (c) se înjumătăţeşte.

(5) În cazul sistemelor de protecţie împotriva incendiilor pentru care se aplică un regim de inspecţie corespunzător standardului ISO 14520, inspecţiile respective pot îndeplini şi obligaţiile prevăzute de prezentul regulament, cu condiţia ca inspecţiile respective să fie cel puţin la fel de frecvente.

(6) Operatorii aplicaţiilor menţionate la alineatul (1), care conţin cel puţin 3 kg de gaze fluorurate cu efect de seră, ţin registre cu cantităţile şi tipul gazelor fluorurate cu efect de seră instalate, orice cantităţi adăugate şi cantitatea recuperată în timpul proceselor de service, întreţinere şi eliminare finală. Aceştia ţin, de asemenea, registre cu alte informaţii relevante, inclusiv identificarea societăţii sau a tehnicianului care a efectuat procesele de service sau întreţinere, precum şi datele şi rezultatele verificărilor efectuate în temeiul alineatelor (2), (3) şi (4) şi informaţii relevante de identificare a echipamentelor staţionare şi a aplicaţiilor staţionare menţionate la alineatul (2) literele (b) şi (c). La cerere, registrele respective se pun la dispoziţia autorităţii competente şi a Comisiei.

(7) Până la 4 iulie 2007, Comisia stabileşte, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), cerinţele de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru fiecare dintre aplicaţiile menţionate la alineatul (1) al prezentului articol.

Articolul 4

Recuperare

(1) Operatorii următoarelor tipuri de echipamente staţionare sunt responsabili pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru recuperarea adecvată a gazelor fluorurate cu efect de seră, de către personal certificat care îndeplineşte cerinţele articolului 5, pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora:

1. (a)  circuite de răcire pentru echipamente de refrigerare, de climatizare şi pompe de căldură;
2. (b)  echipamente care conţin solvenţi pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;
3. (c)  sisteme de protecţie împotriva incendiilor şi extinctoare şi
4. (d)  instalaţii de distribuţie de înaltă tensiune.

(2) Atunci când un container reîncărcabil sau de unică folosinţă cu gaze fluorurate cu efect de seră ajunge la sfârşitul duratei de viaţă, persoana care utilizează containerul în scopul transportului sau depozitării este responsabilă pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare

în vederea recuperării adecvate a oricăror gaze reziduale pe care îl conţine pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora.

(3) Gazele fluorurate cu efect de seră conţinute în alte produse şi echipamente, inclusiv echipamente mobile, cu excepţia celor utilizate pentru operaţiuni militare, sunt recuperate, în măsura fezabilităţii tehnice şi fără a genera costuri disproporţionate, de către personal cu o calificare adecvată, pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora.

(4) Recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră , în vederea reciclării, a regenerării sau a distrugerii, în temeiul alineatelor (1)-(3), are loc înainte de eliminarea finală a echipamentelor şi, după caz, pe durata proceselor de service şi întreţinere.

Articolul 5

Formare şi certificare

(1) Până la 4 iulie 2007, pe baza informaţiilor primite de la statele membre şi după consultarea sectoarelor relevante, se stabilesc cerinţele minime şi condiţiile pentru recunoaşterea reciprocă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), cu privire la programele de formare şi certificare atât pentru societăţi, cât şi pentru personalul relevant implicat în instalarea, întreţinerea şi service-ul echipamentelor şi sistemelor reglementate de articolul 3 alineatul (1), precum şi pentru personalul implicat în activităţile prevăzute la articolele 3 şi 4.

(2) Până la 4 iulie 2008, statele membre îşi stabilesc sau îşi adaptează propriile cerinţe privind formarea şi certificarea, pe baza cerinţelor minime menţionate la alineatul (1). Statele membre transmit Comisiei programele lor de formare şi certificare. Statele membre recunosc certificatele emise într-un alt stat membru şi nu restrâng libertatea de a presta servicii sau libertatea de stabilire din motive legate de certificarea emisă într-un alt stat membru.

(3) Operatorul aplicaţiei în cauză se va asigura că personalul în cauză a obţinut certificarea necesară, menţionată la alineatul (2), care implică o cunoaştere adecvată a reglementărilor şi standardelor aplicabile, precum şi competenţa necesară în domeniul prevenirii emisiilor şi al recuperării gazelor fluorurate cu efect de seră şi manipulării în condiţii de siguranţă a echipamentului de tipul şi dimensiunea adecvate.

(4) Până la 4 iulie 2009, statele membre se asigură că societăţile implicate în desfăşurarea activităţilor prevăzute la articolele 3 şi 4 preiau livrări de gaze fluorurate cu efect de seră doar când personalul lor relevant deţine certificatele menţionate la alineatul (2) din prezentul articol.

(5) Până la 4 iulie 2007, Comisia determină, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 12 alineatul (2), formatul notificării menţionate la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 6

Raportări

(1) Până la 31 martie 2008 şi în fiecare an care urmează, fiecare producător, importator şi exportator de gaze fluorurate cu efect de seră transmit Comisiei, sub forma unui raport, trimiţând aceleaşi informaţii autorităţii competente din statul membru în cauză, următoarele date referitoare la anul calendaristic anterior:

1. (a)  fiecare producător care produce mai mult de o tonă de gaze fluorurate cu efect de seră pe an comunică:— producţia sa totală din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră din Comunitate, identificând principalele categorii de aplicaţii în care se preconizează utilizarea substanţelor (de exemplu, climatizare mobilă, refrigerare, climatizare, spume, aerosoli, echipament electric, producţie de semi-conductori, solvenţi şi sisteme de protecţie împotriva incendiilor),— cantităţile din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră pe care le-a introdus pe piaţa comunitară,— orice cantităţi din orice gaz fluorurat cu efect de seră reciclat, regenerat sau distrus;
2. (b)  fiecare importator care importă mai mult de o tonă de gaz fluorurat cu efect de seră pe an, inclusiv orice producător care este şi importator, transmite:
   • —  cantitatea importată sau introdusă pe piaţa comunitară din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră, identificând separat principalele categorii de aplicaţii în care se preconizează utilizarea substanţelor (de exemplu, climatizare mobilă, refrigerare, climatizare, spume, aerosoli, echipament electric, producţie de semi-conductori),
   • —  orice cantităţi din orice gaz fluorurat cu efect de seră utilizat pe care le-a importat în vederea reciclării, regenerării sau distrugerii;
3. (c)  fiecare exportator care exportă mai mult de o tonă de gaz fluorurat cu efect de seră pe an, inclusiv orice producător care este şi exportator, comunică:
   • —  cantităţile exportate din Comunitate din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră,
   • —  orice cantităţi din orice gaz fluorurat cu efect de seră utilizat, pe care le-a exportat în vederea reciclării, regenerării sau distrugerii;

(2) Până la 4 iulie 2007, Comisia determină, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 12 alineatul (2), formatul rapoartelor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol.

(3) Comisia adoptă măsuri adecvate pentru protejarea confidenţialităţii informaţiilor care i- au fost transmise.

(4) Statele membre stabilesc sisteme de notificare pentru sectoarele relevante prevăzute de prezentul regulament, cu scopul de a obţine, în măsura posibilului, date referitoare la emisii.

Articolul 7

Etichetare

(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 67/548/CEE1 şi ale Directivei 1999/45/CE1 în ceea ce priveşte etichetarea substanţelor şi preparatelor periculoase, produsele şi

1 Directiva Consiliului 67/548/CEE din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO 196, 16.8.1967, p.

echipamentele enumerate la alineatul (2), care conţin gaze fluorurate cu efect de seră, nu pot fi introduse pe piaţă decât în cazul în care denumirile chimice ale gazelor fluorurate cu efect de seră sunt identificate printr-o etichetă care utilizează nomenclatura acceptată a industriei. Respectiva etichetă trebuie să indice în mod clar că produsul sau echipamentul conţine gaze fluorurate cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto şi cantităţile din respectivele gaze, iar aceste informaţii trebuie menţionate în mod clar şi indelebil pe produs sau echipament, alături de punctele de service pentru încărcarea sau recuperarea gazului fluorurat cu efect de seră sau pe partea produsului sau echipamentului care conţine gazul fluorurat cu efect de seră. Sistemele închise ermetic se etichetează ca atare.

Informaţiile referitoare la gazele fluorurate cu efect de seră, inclusiv potenţialul de încălzire globală al acestora, trebuie incluse în manualul de instrucţiuni oferit pentru produsele şi echipamentele respective.

(2) Alineatul (1) se aplică următoarelor tipuri de produse şi echipamente:

1. (a)  produse şi echipamente de refrigerare care conţin perfluorocarburi sau preparate care conţin perfluorocarburi;
2. (b)  produse şi echipamente de refrigerare şi de climatizare (altele decât cele existente în autovehicule), pompe de căldură, sisteme de protecţie împotriva incendiilor şi extinctoare, în cazul în care produsele sau echipamentele respective conţin hidrofluorocarburi sau preparate care conţin hidrofluorocarburi;
3. (c)  instalaţii de distribuţie care conţin hexafluorură de sulf sau preparate care conţin hexafluorură de sulf şi
4. (d)  toate containerele de gaz fluorurat cu efect de seră.

(3) Forma etichetei utilizate se stabileşte în conformitate cu procedura menţionată la articolul 12 alineatul (2). Cerinţele de etichetare, altele decât cele stabilite la alineatul (1), se adoptă, după caz, în conformitate cu aceeaşi procedură. Înainte de a înainta o propunere comitetului menţionat la articolul 12 alineatul (1), Comisia examinează necesitatea includerii pe etichete a unor informaţii suplimentare referitoare la mediu, inclusiv potenţialul de încălzire globală, ţinând seama cu stricteţe de sistemele de etichetare deja aplicabile produselor şi echipamentelor menţionate la alineatul (2).

Articolul 8

Controlul utilizării

(1) Începând cu 1 ianuarie 2008, se interzice utilizarea hexafluorurii de sulf sau a preparatelor care conţin această substanţă pentru turnarea sub presiune a magneziului, cu excepţia cazurilor în care cantitatea de hexafluorură de sulf utilizată este mai mică de 850 kg pe an.

1). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/73/CE a Comisiei (JO L 152, 30.4.2004, p. 1).
1 Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase (JO L 200, 30.7.1999, p. 1). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/8/CE a Comisiei (JO L 19, 24.1.2006, p. 12).

(2) Începând cu 4 iulie 2007, se interzice utilizarea hexafluorurii de sulf sau a preparatelor care conţin această substanţă pentru încărcarea anvelopelor pentru vehicule.

Articolul 9

Introducere pe piaţă

(1) Introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin sau a căror funcţionare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, astfel cum sunt enumerate de anexa II, este interzisă, astfel cum este specificat în anexa respectivă.

(2) Alineatul (1) nu se aplică produselor şi echipamentelor pentru care s-a stabilit că au fost produse înainte de data intrării în vigoare a interdicţiilor relevante privind introducerea pe piaţă.

(3) (a) În cazul în care un stat membru a adoptat până la 31 decembrie 2005 măsuri naţionale care sunt mai stricte decât cele prevăzute de prezentul articol şi care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin sau a căror funcţionare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, respectivul stat membru poate, sub rezerva literei (b), să menţină măsurile naţionale respective până la 31 decembrie 2012.

(b) Statul membru în cauză transmite Comisiei măsurile naţionale, precizând motivele care justifică menţinerea măsurilor respective, până la 4 iulie 2007. Măsurile respective trebuie să fie compatibile cu tratatul. Comisia oferă comitetului menţionat la articolul 12 alineatul (1) informaţiile relevante cu privire la astfel de măsuri.

Articolul 10

Reexaminare

(1) Pe baza progresului realizat în domeniul izolării sau înlocuirii potenţiale a gazelor fluorurate cu efect de seră din sistemele de climatizare, altele decât cele instalate pe autovehicule, menţionate de Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora1 şi din sistemele de refrigerare instalate pe mijloacele de transport, Comisia reexaminează prezentul regulament şi publică un raport până la 31 decembrie 2007. După caz, Comisia furnizează, alături de raport, propuneri legislative până la 31 decembrie 2008, în vederea aplicării dispoziţiilor articolului 3 sistemelor de climatizare, altele decât cele instalate pe autovehiculele menţionate de Directiva 70/156/CEE şi la sistemele de refrigerare instalate pe mijloace de transport.

(2) Până la 4 iulie 2011, Comisia publică un raport pe baza experienţei aplicării prezentului regulament. În special, raportul:

(a) evaluează impactul dispoziţiilor relevante privind emisiile şi emisiile prevăzute de gaze fluorurate cu efect de seră şi examinează eficacitatea dispoziţiilor respective, din punct de vedere al costurilor;

1 JO L 42, 23.2.1970, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 310, 25.11.2005, p. 10)

2. (b)  ţinând seama de viitoarele rapoarte de evaluare ale IPCC, evaluează dacă ar trebui adăugate în anexa I noi gaze fluorurate cu efect de seră;
3. (c)  evaluează programele de formare şi certificare stabilite de statele membre în temeiul articolului 5 alineatul (2);
4. (d)  evaluează necesitatea unor standarde comunitare referitoare la controlul emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră provenind din produse şi echipamente, în special în ceea ce priveşte spuma, inclusiv a unor cerinţe tehnice referitoare la proiectarea produselor şi echipamentelor;
5. (e)  evaluează eficacitatea măsurilor de izolare derulate de operatori în temeiul articolului 3 şi evaluează dacă pot fi stabilite ratele maxime ale scurgerilor pentru instalaţii;
6. (f)  evaluează şi, după caz, poate propune o modificare a cerinţelor de notificare prevăzute la articolul 6 alineatul (1), în special limita cantitativă de o tonă, şi evaluează necesitatea unor raportări periodice ale autorităţilor competente către Comisie privind emisiile estimate pe baza prelevării unor eşantioane reprezentative, în vederea îmbunătăţirii aplicării practice a respectivelor cerinţe de notificare;
7. (g)  evaluează necesitatea elaborării şi diseminării unor note informative în care să fie descrise cele mai bune tehnici disponibile şi cele mai bune practici pentru mediu, referitoare la prevenirea şi reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră;
8. (h)  include o sinteză generală privind dezvoltarea tehnologiilor, atât în cadrul Comunităţii, cât şi la nivel internaţional, în special în domeniul spumelor, privind experienţa dobândită, cerinţele referitoare la mediu şi orice impact asupra funcţionării pieţei interne;
9. (i)  evaluează dacă înlocuirea hexafluorurii de sulf în turnarea în nisip, turnarea permanentă în forme şi turnarea sub înaltă presiune este fezabilă din punct de vedere tehnic şi eficace din punct de vedere al costurilor şi, după caz, propune o revizuire a articolului 8 alineatul (1) până la 1 ianuarie 2009; reexaminează, de asemenea, derogarea prevăzută la articolul 8 alineatul (1), ţinând seama de evaluarea mai aprofundată a alternativelor disponibile până la 1 ianuarie 2010;
10. (j)  evaluează dacă includerea altor produse şi echipamente care conţin gaze fluorurate cu efect de seră în anexa II este fezabilă din punct de vedere tehnic şi eficace din punct de vedere al costurilor, ţinând seama de eficienţa energetică şi, după caz, face propuneri de modificare a anexei II în vederea includerii altor produse şi echipamente;
11. (k)  evaluează dacă dispoziţiile comunitare referitoare la potenţialul de încălzire globală al gazelor fluorurate cu efect de seră ar trebui modificat; orice modificări trebuie să ţină seama de evoluţia ştiinţei şi tehnologiei şi de necesitatea de a respecta termenele de planificare a producţiei industriale;
12. (l)  evaluează necesitatea unor noi acţiuni ale Comunităţii şi ale statelor membre, ţinând seama de angajamentele internaţionale existente şi cele noi referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(3) După caz, Comisia prezintă propuneri adecvate de revizuire a dispoziţiilor relevante ale prezentului regulament.

Articolul 11

Fără a aduce atingere legislaţiei comunitare în domeniu, în special normelor comunitare privind ajutorul de stat şi Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice şi normelor privind serviciile societăţii informaţionale1, statele membre pot promova introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor care utilizează alternative la gazele cu un potenţial ridicat de încălzire globală şi care sunt eficiente, inovatoare şi reduc şi mai mult impactul asupra climei.

Articolul 12

Comitet

(1) Comisia este asistată de comitetul înfiinţat prin articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

(3) Comitetul îşi adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 13

Sancţiuni

(1) Statele membre stabilesc normele privind sancţiunile aplicabile pentru încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancţiunile trebuie să fie eficace, proporţionale şi descurajatoare.

(2) Statele membre transmit Comisiei normele referitoare la sancţiuni până la 4 iulie 2008 şi îi notifică, de asemenea, fără întârziere orice modificare referitoare la acestea.

Articolul 14

Fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (3), statele membre pot menţine sau pot introduce măsuri de protecţie mai stricte, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 95 din tratat, în ceea ce priveşte articolele 7, 8 şi 9 din prezentul regulament, sau articolul 176 din tratat în ceea ce priveşte alte articole din prezentul regulament.

Articolul 15

Intrare în vigoare

1 JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 4 iulie 2007, cu excepţia articolului 9 şi anexei II care se aplică începând cu 4 iulie 2006.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 17 mai 2006.

Pentru Parlamentul European Preşedintele
J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu Preşedintele H. WINKLER